Vestea că Iaşul a pierdut intrarea în finala pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a venit pe 9 decembrie 2015. Iaşul nu a reuşit să intre pe lista scurtă a oraşelor finaliste, anume Cluj, Timişoara, Baia Mare şi Bucureşti. În septembrie 2016 a fost anunţat şi oraşul câştigător-Timişoara. Decizia a fost primită cu dezamăgire de către autorităţile locale, dar şi de către cetăţenii Iaşului. Astfel, Iaşul a pierdut şansa de a-şi face cunoscută istoria şi cultura, de a atrage fonduri europene şi implicit şansa de a promova oraşul la nivel european. În cele ce urmează vom vorbi despre ce a pierdut Iaşul de fapt, care a fost proiectul care oraşul a participat în această competiţie, dar şi care au fost reacţiile autoritătilor cu privire la acest aspect. Pentru a înţelege mai bine toate acestea vom prezenta şi procedurile după care este desemnat acest titlul. Dar pentru început să vedem ce este o Capitală Culturală Europeană.
Ce înseamnă titlul de Capitală Culturală Europeană
Harta Capitalelor Culturale Europene
Capitală Culturală Europeană face referire la un titlu oferit de către Parlamentul European unui oraș timp de un an. În această periodă, orașul ales trebuie să organizeze evenimente culturale care să se aibă impact la nivel european. Programul a fost iniţiat în 1985 de către ministrul culturii al Greciei, Melina Mercouri şi ministrul culturii al Franţei, Jack Lang. Ideea ce a stat la baza programului a fost de a face cunoscute culturile Europei, dar şi diversitatea acestora. Prima capitală culturală europeană a fost Atena în 1985. Din 2007, titlul de capitală culturală europeană este oferit de cele mai multe ori unui oraş din vestul Europei şi unui oraş din estul continentului. 54 de oraşe au primit titlul de capitală culturală europeană până în prezent.
Capitalele Culturale Europene din ultimii 10 ani
Prezentarea procedurii alegerilor. Criteriile de selecţie
Pentru alegerea titlului de capitală culturală procedurile încep cu 6 ani înainte. Astfel, cu şase ani înainte, statele membre gazdă din anul respectiv, prin intermediul Ministerului lor de Cultură, publică un apel pentru depunerea aplicaţiilor pentru desemnarea acestui titlu. Oraşele interesate trebuie să prezinte o propunere sau o aplicaţie în acest sens. Propunerile sunt evaluate de către o comisie de experţi (juriu) pe baza unor criterii eligibile pe timpul perioadei de preselecţie. Astfel, pe baza acestor criterii este selectat un număr mai mic de oraşe, care în continuare vor depune alte aplicaţii, mult mai detaliate. Aceeaşi comisie (juriu) re-evaluează aplicaţiile şi propune câte un oraş din fiecare ţară gazdă care să primească titlul de capitală culturală europeană.
Criteriile, conform documentelor Uniunii Europene, care stau la baza desemnării acestui titlul sunt:
a. Contribuţia la strategia pe termen lung
b. Dimensiunea europeană
c. Conţinutul cultural şi artistic
d. Capacitatea de a produce rezultate
e. Implicarea publicului
f. Gestionare
Mai multe informaţii legate de procedura de desemnare a acestui titlul, precum şi criteriile de selecţie găsiţi accesând linkul următor: http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/docs/Call%20for%20submission%20of%20applications_ro.pdf
Swich Off – ce i-a lipsit Iaşului pentru a trece de preselecţii
Explicaţia vine chiar de la Steve Green, preşedintele juriului de experţi care au evaluat dosarele oraşelor candidate. „Ce anume face un oraş să devină Capitală europeană a culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinţa de a schimba oraşul. Şi un anagajament solid de a învăţa despre alte culturi ale Uniunii Europene şi de a-şi împărtăşi propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere”. Preşedintele a ţinut să precizeze că toate oraşele candidate au avut idei culturale deosebite şi a încurajat echipele care s-au ocupat de proiecte să continue demersurile culturale.
Au fost şase criterii care au fost luate în considerare pentru a trece de etapa de preselecţii şi pe care proiectul cultural al Iaşului nu le-a îndeplinit, după cum a hotărât comisia de experţi.
Cele şase criterii au fost:
- Strategia culturală şi moştenirea pe care o capitală culturală trebuie să o lase
- Dimensiunea culturală: oraşul trebuie să reflecteze la propria cultură şi istorie, dar şi la istoria şi cultura altor oraşe.
- Dimensiunea programului: viziunea artistică şi culturală trebuie să fie puternică tocmai pentru a atrage turişti străini.
- Participarea locuitorilor în dezvoltarea programului.
- Dimensiunea financiară.
- O echipă care să pună toate aceste proiecte în aplicare.
Steve Green a ţinut să precizeze „că toate capitalele europene a culturii şi oraşele care se află pe lista scurtă atrag atenţia atenţia Europei, nu doar prin activitatea lor culturală, dar şi prin tot ceea ce înseamnă decizii şi politici.” Cu alte cuvinte, Iaşul a pierdut intrarea în selecţia finală nu doar pe baza celor şase criterii ci şi din cauza dimensiunii politice.
Însă pentru a înţelege mai bine de ce s-a pierdut lupta pentru acest titlul încă din etapa preselecţiilor trebuie să vorbim mai întâi despre proiectul cu care oraşul a concurat.
Iaşi 2021-Interfaţa Răsăriteană a Culturii Europene
De realizarea proiectului cu care Iaşul a candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană s-a ocupat Fundaţia Iaşi-Capitală Culturală Europeană (FICCE). Fundaţia a fost înfiinţată în 2013 de către Primăria Municipiului Iaşi cu scopul de a promovaza identitatea culturală a Iaşului, dar principalul scop al fundaţiei era de a obţine titlul de capital culturală europeană în 2021.
Pentru a se ajunge la o idee de proiect, un concept în jurul căruia să se realizeze programul cultural al Iaşului în 2021 au avut loc o serie de discuţii informale cu oameni cu experienţă din domeniu, cu ONG-uri specializare şi cu managerii culturali ai instituţiilor publice. Au fost alese o serie de concept pentru a fi discutate într-o serie de dezbateri publice. Ideile de concepte au fost următoarele:
- Trecutul ne recomandă, viitorul ne aparţine ( a fost folosit drept slogan în campanie)
- Iaşi-oraş al inspiraţiei
- Take your time-Oleacă de răgaz(Rofilco)
- Ura nu are loc în cultură(Namogo)
- Let’s cross the borders
- Un concept bazat pe ideea de “ospitalitate” (Dan Lungu)
În vederea construirii dosarului de candidatură, dar şi a conceptului cultural al proiectului au fost luate în considerare câteva aspecte:
- Titlul de capitală culturală europeană se acordă pentru ceea ce oraşul îşi propune să devină şi nu pentru ceea ce este în prezent.
- Raportarea la dimensiunea europeană a programului cultural.
- Originaliatea şi calitatea programului.
Pornind de la aceste criterii s-a ales proiectul cultural cu care Iaşul a candidat pentru titlul de capitală culturală europeană- Iaşi 2021 Interfaţa Răsăriteană a Culturii Europene. Proiectul s-a bazat pe trei mari componente:
- Toleranţa culturii europene care permite intersectarea diferitelor culturi, iar Iaşul prin tradiţie şi specifitatea culturală ar fi putut reprezenta un liant de comunicare între Estul Europei şi Europa Centrală.
- Profilul răsăritean al oraşului care îl propune ca “cea mai estică metropolă a Europei”. De asemenea, deschiderea către Chişinău şi Cernăuţi propun Iaşul pentru această componentă.
- Interfaţa face referire la faptul că Iaşul este un “nod de reţea”.
S-au pus în balanţă avantajele care au propus Iaşul pentru titlul de capital culturală, dar şi problemele care ar fi adus un dezavantaj Iaşului.
Avantajele Iaşului în cursa pentru titlu
Punctele slabe ale Iaşului
Au fost propuse şi câteva arii care să acopere conceptul şi conţinutul acestuia:
- Memoria responsabilă
- Artă vie
- Spiritualitate implicate
- Creativitate angajată
Acum că ştim care au fost avantajele şi dezavantajele oraşului putem identifica posibilele criterii pe baza cărora s-a pierdut titlul de capital europeană. Pe lângă dimensiunea financiară şi politică trebuie să facem referire şi la faptul că punctele slabe care au fost identificate în strategia oraşului coincid în mare parte cu criteriile juriului.
Mai multe detalii despre întreg conceptul şi strategia Iaşului puteţi citi aici: http://iasi2021.ro/content/uploads/2015/11/Concept-ECoC.pdf
http://iasi2021.ro/content/uploads/2015/11/Strategia-culturala-IASI.pdf
sau puteţi descărca fişierele de aici:
concept-iasul-capitala-culturala-europeana
Despre proiectul oraşului câştigător, Timişoara, puteţi citi aici: http://www.timisoara2021.ro/wp-content/uploads/2015/03/Printed_Cultural_Strategy.pdf sau aici: http://www.timisoara2021.ro/
http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/timisoara/TM2021%20Bidbook_RO_0610-digital.pdf
Ce a pierdut Iaşul de fapt?
În cazul în care Iaşul ar fi câştigat acest titlu de capitală culturală europeană, oraşul s-ar fi bucurat de câteva avantaje. Acest titlu de capitală europeană culturală vine cu câteva beneficii.
Astfel, Iaşul ar fi avut şansa de a se dezvolta din punct de vedere economic. Acest lucru s-ar fi datorat în special turismului. De exemplu, alte oraşe care au fost capitale culturale europene au atras milioane de turişti, lucru care a dus la creşterea economiei locale. Aceasta ar fi fost şansa Iaşului de a se dezvolta şi pe plan social, educaţional şi turistic.
Capitalele culturale europene au atras fonduri europene pentru consolidarea şi reconsolidarea spaţiilor publice. De exemplu, Cracovia a atras în 2016 una dintre cele mai mari investiţii. Suma s-a ridicat la 615 milioane de euro. (Poză cu Cracovia)
Titlul de capitală culturală europeană a dus la transformarea infrastructurală a unor oraşe. În 2013 oraşul Kosice din Slovacia s-a transformat dintr-un oraş industrial într-un oraş cu potenţial cultural şi turistic datorită noi infrasctructuri. (Poză cu Kosice)
Pe scurt acest titlu era şansa Iaşului pentru a putea atrage fonduri guvernamentale pentru organizarea a diferite evenimente sau pentru dezvoltarea de diferite proiecte. Creşterea numărului de turişti ar fi fost încă un plus pentru Iaşi, aşa cum s-ar fi bucurat şi de anumite avantaje politice. În cele de urmează vom prezenta beneficiile pe care Sibiul le-a avut în urma obţinerii acestui titlul.
Mai multe exemple legate de beneficiile pe care titlul de capitală culturală europeană găsiţi accesând linkul următor: https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/sites/creative-europe/files/library/ecoc-fact-sheet_en.pdf
Sibiu-capitală culturală europenă
Sibiul a devenit în 2007, sub conducerea primarului de atunci Klaus Iohannis, primul oraş din Romania care obţinea titlul de Capitală Culturală Europeană. Pe data de 27 mai 2004 Sibiul, este ales alături de Luxemburg, Capitală Culturală Europeană. Proiectul cu care acesta a câştigat titlul s-a numit „City of culture-City of cultures”. Proiectul îşi propunea să prezintă dimensiunea multiculturală a oraşului, care are o vechime de opt secole. Acest proiect este considerat de specialiştii în domeniu cel mai dezvoltat program de tip cultural din România.
De la bugetul de stat Sibiul a primit suma de 50 de milioane de euro. Banii au fost folosiţi pentru a reabilita diferite construcţii (clădiri şi ganguri), lăcaşuri de cult. Tot cu o parte din această sumă a fost reabilitat şi aeroportul din Sibiu. De asemenea, o parte din suma primită a fost investită pentru achiziţionarea unor echipamente cum ar fi un pian, scene şi gradene şi a unui cort pentru evenimente. O altă parte din bani s-a investit în organizarea unor proiecte de tip cultural. Sergiu Nistor, comisar al proiectului, declara pentru Mediafax în 2007 că „aceasta este suma totală, investită de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de autorităţile de la Sibiu pentru Capitala Culturală Europeană”.
În acel an Sibiul a fost vizitat de peste un million de turişti. După declaraţiile autorităţilor s-au desfăsurat aproximativ 220 de proiecte. Împreună cu Luxemburg, Sibiul a mai organizat încă 40 de evenimente culturale. Toate aceste acţiuni au dus la creşterea numărului de turişti şi creşterea notorietăţii oraşului.
Avantajele Sibiului în urma obţinerii titlului de capitală europeană
O parte din festivalurile culturale care s-au ţinut la Sibiu în 2007
Mai multe detalii despre beneficiile Sibiul în urma obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană găsiţi accesând următorul link: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21294845-insemnat-pentru-sibiu-titlul-capitala-culturala-europeana-2007-evaluat-bani-pentru-proiecte-turism-avantaje-politice.htm
De la Switch On la Switch Off-Reacţiile oficialităţilor
11 decembrie 2015. Vestea că Iaşul nu a intrat pe lista scurtă a oraşelor care candidează la titlu de capitală culturală europeană a stârnit diverse reacţii şi dezămagire din partea autorităţilor, dar şi a echipei care a lucrat la acest proiect. Întrebarea care a stat pe buzele tututor a fost „de ce s-a pierdut această şansă?”. Vinovaţii au fost căutaţi în clasa politică locală, iar politicienii au aruncat vina dintr-o parte în alta.
Să trecem în revistă câteva declaraţii făcute de către politicienii ieşeni. Actualul primar Mihai Chirica, primar interimar cu un an în urmă declara pentru Agorapres următoarele:
„Sunt trist şi îmi pare rău că echipa nu a reuşit să surmonteze decalajul de timp pe care l-a pierdut în perioada anterioară. Cred că am avut şi un prejudiciu de imagine major, de altfel una dintre întrebările unui comisar european a fost şi pe tema cu ex-ul. Cu un presedinte ca Nichita la Fundatia Iasi, capitala culturala europeana, era de asteptat”, a spus Mihai Chirica”.
Senatorul PNL, Mihaela Popa explica de ce Iaşul nu a intrat pe lista scurtă a finaliştilor: „Iasul nu a fost selectat pentru a deveni Capitala Culturala Europeana. Cer demisia primarului neales Chirica si explicatii publice tuturor membrilor fundației care au ținut secret finanțările si activitățile fundatiei. Domnilor și doamnelor, membri ai acestei fundatii, cat ați cheltuit pentru acest eșec? Ați politizat aceasta fundație! Ati urcat pe scena si v-ati facut campanie pe banii iesenilor. „Am atras atenția de mai mult timp asupra incoerenței si pașilor greșiți făcuți pentru acest proiect de către conducerea Primăriei și a Fundației. Atât Executivul Primăriei, cât si conducerea Fundației au avut tot sprijinul politic si financiar, dar au esuat lamentabil.”
Pentru Ziarul de Iaşi, Mihai Chirica a declarat: „ (Experţii, n.r.) au făcut o judecată, îmi pare foarte rău nu neapărat pentru Iaşi, care ne doare, dar chiar toată Moldova a rămas oarecum ştrangulată faţă de restul ţării? Nu autostradă, toţi ne privesc ca o paria… Poate exagerez şi eu acum, poate sunt uşor subiectiv. Eu am un singur lucru de transmis: nimeni nu ne poate lua statutul de capitală culturală a României, aici s-a născut Unirea, aici s-au născut cele mai importante momente din viaţa românilor şi vom ţine foarte mult la acest lucru”.
După reacţiile autorităţilor locale au urmat reacţiile echipei care s-a ocupat de acest proiect. Directorul Fundaţiei Iaşi-Capitală Culturală Europeană. Florin Cîntic a deminisionat. Acesta declara pentru Jurnalul Naţional:
“Sunt sigur că autorităţile locale vor continua să aloce resurse pentru acest proiect care a însemnat efortul neobosit al unei echipe de profesionişti de prim rang. Direcţiile de dezvoltare propuse în acest proiect pot genera în viitor o schimbare în bine în ceea ce priveşte oferta culturală a oraşului şi, de asemenea, pot genera o creştere a implicării cetăţenilor în activităţile culturale. Nu comentez decizia juriului şi le urez succes colegilor din oraşele selectate”.
Iulian Boia, directorul executiv al Fundaţiei Iaşi Capitală Culturală Europeană, a declarat tot pentru Jurnalul Naţional: “‘Îmi pare tare rău de această oportunitate pierdută, ar fi fost o şansă foarte bună pentru a uni comunitatea în jurul unui proiect important pentru Iaşi, pentru a învăţa să lucrăm mai bine împreună în vederea dezvoltării Iaşului. Ne-am dorit foarte mult ca Iaşi 2021 să devină un proiect al ieşenilor, al întregii comunităţi”.
Mai multe informaţii despre echipa care s-a ocupat de proiectul Iaşul capitală culturală găsiţi aici: http://iasi2021.ro/echipa/
În loc de încheiere
Cert e că Iaşul a pierdut titlul de capitală culturală europeană pentru 2021. Vestea a adus dezamăgire în special locuitorilor oraşului care sperau că Iaşul va iesi din anonimat, iar aceasta era şansa cea mai potrivită. În schimb, pentru politicieni a fost încă o oportunitate de a arunca responsabilitatea dintr-o parte în alta. Puteam spera că pe viitor vor apărea schimbări pe toate planurile în ceea ce priveşte Iaşul şi ca acest proiect, deşi necâştigător, să fie un catalizator.
Surse fotografii: Pinterest şi Wikipedia
Surse documente: http://iasi2021.ro/
https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/capitals-culture_en
madalinasandru 